Copiii Emo – neintelesi si tristi

Cu totii am vazut in Mall, la scoala, pe strazi, in parcuri, tineri imbracati in negru, purtand coafuri ciudate si avand o privire depresiva. Ei sunt copiii generatiei care au la indemana cel mai mult din toate generatiile anterioare: au acces la informatii ca niciodata inainte, au mai multa “libertate” decat au avut altii vreodata, si totusi sunt deprimati si au deseori ganduri sinucigase.

Copiii Emo sunt obsedati de tot ce tine de moarte si nefericire. Tunsoarea le acopera aproape jumatate din fata, le place sa poarte piercing iar unii dintre ei isi cresteaza pielea cu lame crezand ca in felul acesta  sunt mai “cool”.

[ad]

Copiii acestia sunt un val nou de adolescenti, ei sunt generatia care au totul, si totusi nu au nimic. Cei mai multi dintre ei sunt deprimati si antisociali, asculta un anumit gen de muzica si poarta haine imprimate cu capete de morti sau poarta la gat lantisoare cu medalion in forma de schelet.

“Sa fii Emo inseamna sa fii separat de societate si mereu trist!”. Aceasta este definitia pe care unii dintre copiii emo o au.

Ma intreb de ce acum, cand civilizatia a evoluat atat de mult ne pierdem copiii si ei vad viata intr-un mod atat de pesimist?

De ce generatia aceasta este generatia Emo? De ce copiii nostri isi doresc sa fie Emo? Simplu: pentru ca le spunem ca Dumnezeu nu exista, ca nu exista viata dupa moarte, nu vorbim in scoli despre Dumnezeu. Poate pentru ca incercam sa inlocuim dragostea cu banii pe care ii castigam, cu masinile sau cu hainele pe care le avem, si pentru ca prin atitudinea noastra le spunem ca partea materiala este mult mai importanta decat cea spirituala.

Noi am creat generatia Emo, noi cei care nu ne-am facut timp pentru copiii nostri, noi cei care am crezut ca gradinita, scoala, societatea au rolul major in educatia lor, si nu noi ca si parinti. Noi i-am indepartat pe copiii acestia de noi si de aceea nu se deschid sa vorbeasca pentru ca nu i-am incurajat sa o faca, am fost prea ocupati cu jobul. Le-am taiat ultima raza de speranta, ii maturizam inainte de vreme. I-am invatat ca succesul se masoara in bani si pozitie.

Este foarte interesant si in cotradictie: pe de o partea vrem sa producem bucurie pentru copiii nostri, dar in acelasi timp nu le oferim ocazii de a fi fericiti pentru ca nu petrecem timp de calitate cu ei. Ii repezim, nu avem timp de discutiile lor “copilaresti”.

Hai sa nu mai ruinam generatia tanara spunandu-le ca imoralitatea este ok, spunandu-le ca Dumnezeu nu are nici o legatura cu fericirea lor, ci sa iubim mai mult sufletul lor si sa ne invatam copiii sa aiba credinta, credinta in Dumnezeu.

Copiii Emo – neintelesi si tristi, 4.0 out of 10 based on 3 ratings
Posted in Copii veseli, Familie, Parinti and tagged , , .

One Comment

  1. Pingback: Piercing – care sunt riscurile? Sfaturi pentru parinti si adolescenti | Copii veseli

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *